{"id":2416,"date":"2021-08-25T10:43:40","date_gmt":"2021-08-25T10:43:40","guid":{"rendered":"https:\/\/proecotur.ro\/respect-pentru-apa-respect-pentru-peste\/?page_id=2416"},"modified":"2021-08-25T15:11:11","modified_gmt":"2021-08-25T15:11:11","slug":"despre-proiect","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/proecotur.ro\/respect-pentru-apa-respect-pentru-peste\/despre-proiect\/","title":{"rendered":"Despre Proiect"},"content":{"rendered":"

[vc_row][vc_column css=”.vc_custom_1629904233236{padding-bottom: 30px !important;}”][vc_column_text]LOCALIZAREA PROIECTULUI<\/strong><\/p>\n

Proiectul se va implementa \u00een toata zona pesc\u0103reasc\u0103 Prut – Dun\u0103re Gala\u021bi, reprezentat\u0103 de cele 11 UAT-uri: Cavadine\u0219ti, Suceveni, Oancea, Vlade\u0219ti, M\u0103st\u0103cani, Folte\u0219ti, Frumu\u0219i\u021ba, Tuluce\u0219ti, Gala\u021bi, \u0218endreni \u0219i Brani\u0219tea.<\/p>\n

\"\"<\/strong><\/p>\n

GENERALIT\u0102\u021aI<\/strong><\/p>\n

Av\u00e2nd o lungime de 953 km, Prutul izvor\u0103\u0219te din mun\u021bii Carpa\u021bii P\u0103duro\u0219i din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind pe direc\u021bia sud-est, ca apoi s\u0103 se verse \u00een Dun\u0103re \u00een apropierea ora\u0219ului Reni situat la est de municipiul Gala\u021bi.<\/p>\n

Afluen\u021bii principali de dreapta ai Prutului sunt r\u00e2urile:\"\"
\n–\u00a0 Liucika (56 km);
\n–\u00a0 Ceremo\u0219 (80 km);
\n–\u00a0 Derelui (24 km);
\n–\u00a0 Ba\u0219eu;
\n–\u00a0 Jijia;
\n–\u00a0 Elanului.
\nAfluen\u021bii principali de st\u00e2nga sunt:
\n–\u00a0 Turka (41 km);
\n–\u00a0 Cerneava (63 km);
\n–\u00a0 Beleluia (30 km);
\n–\u00a0 Sovitsa (39 km);
\n–\u00a0 Staraia Grani\u021ba (33 km);
\n–\u00a0 Ryngaci (42 km);
\n–\u00a0 Cerlena (36 km);
\n–\u00a0 Vilia (50 km);
\n–\u00a0 Lopatnic (57 km);
\n–\u00a0 Racov\u0103\u021b (67km);
\n–\u00a0 Ciuhur (90 km);
\n–\u00a0 Camenca (93 km);
\n–\u00a0 G\u00e2rla Mare (40 km);
\n–\u00a0 Delia (30 km);
\n–\u00a0 N\u00eernova (49 km);
\n–\u00a0 L\u0103pu\u0219na (70 km);
\n–\u00a0 S\u0103rata (59 km);
\n–\u00a0 Tigheci (43 km).<\/p>\n

Cele mai mari a\u0219ez\u0103ri urbane pe care r\u00e2ul Prut le str\u0103bate sunt: ora\u0219ul Cern\u0103u\u021bi din Ucraina, urmat de Hu\u0219i \u0219i S\u0103veni \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Cahul \u0219i Ungheni \u00een Republica Moldova.<\/p>\n

\u00cen ultimele dou\u0103 secole, din p\u0103cate, r\u00e2ul Prut s-a constituit ca un \u201dhotar natural\u201d \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i provincia istoric\u0103 Basarabia.<\/p>\n

Pe la 1800, leg\u0103tura dintre maluri se f\u0103cea prin poduri stabile sau plutitoare (din lemn), urm\u00e2nd ca dup\u0103 1918 s\u0103 se construiasc\u0103 patru poduri noi la Cuzl\u0103u, F\u0103lciu, Lipcani \u0219i S\u0103rata.<\/p>\n

Majoritatea acestor poduri au fost distruse \u00een timpul celui de-al Doi-lea R\u0103zboi Mondial. Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova au reu\u0219it s\u0103 reabiliteze doar podul de la Lipcani-R\u0103d\u0103u\u021bi cu suport financiar din partea Comisiei Europene.<\/p>\n

Pe teritoriul Rom\u00e2niei, bazinul hidrorafic al r\u00e2ului Prut ocup\u0103 10.990 kmp, r\u00e2ul av\u00e2nd o lungime de 742 km.<\/p>\n

\u00cen timpul cre\u0219terii nivelurilor Dun\u0103rii, r\u00e2ul Prut se revars\u0103, inund\u00e2nd cei 7.650 ha de lunc\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Zona pesc\u0103reasc\u0103 Prut – Dun\u0103re Gala\u021bi este situat\u0103 \u00een estul jude\u021bului Gala\u021bi, lunca r\u00e2ului Prut fiind par\u021bial \u00eenml\u0103\u0219tinat\u0103.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 din prima jum\u0103tate a sec. al XX-lea, o parte a luncii r\u00e2ului Prut era ocupat\u0103 de b\u0103l\u021bi, mla\u0219tini, lacuri \u00een care vie\u021buia o lume animal\u0103 acvatic\u0103 foarte bogat\u0103 (pe\u0219ti, p\u0103s\u0103ri, mamifere), cea mai frumoas\u0103 descriere fiind realizat\u0103 de c\u0103tre Mihail Sadoveanu: \u201dApele acelea nesf\u00e2r\u0219ite care domneau pretutindeni \u00eentr-un \u021binut \u00eentreg alc\u0103tuiau o st\u0103p\u00e2nire a necunoscutului \u0219i a tainei. De la mistre\u021bul ce dormiteaz\u0103 pe plavii, de la lebedele \u0219i pelicanii care \u00eenspumeaz\u0103 noaptea negrul ghiolurilor p\u00e2n\u0103 la popoarele de p\u0103s\u0103rele, p\u00e2n\u0103 la puzderia de pe\u0219ti, p\u00e2n\u0103 la nesf\u00e2r\u0219itele miliarde de g\u00e2ng\u0103nii – toate tr\u0103iesc din apele acestea care au \u00eentins o bogat\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie, care aduc n\u0103molul plin de hran\u0103 din mun\u021bii \u0219i c\u00e2mpiile dep\u0103rt\u0103rii…\u201d<\/p>\n

Astfel spus, lunca era o adev\u0103rat\u0103 minune a naturii; o minune ce nu a durat prea mult, c\u0103ci \u00een deceniile ce au urmat, cea mai mare parte a mirificului peisaj a disp\u0103rut. O mare parte a mla\u0219tinilor \u0219i b\u0103l\u021bilor au secat datorit\u0103 modific\u0103rilor antropice sau au fost secate, iar cele r\u0103mase continu\u0103 s\u0103 se mic\u0219oreze datorit\u0103 sc\u0103derii nivelului apei \u00een r\u00e2u.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

OBIECTIVELE PROIECTULUI<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Obiectivul general al proiectului<\/strong><\/p>\n

Obiectivul general al proiectului este de a educa, informa \u0219i con\u0219tientiza comunitatea local\u0103 \u0219i nu numai, asupra impactului polu\u0103rii mediului asupra vie\u021buitoarelor acvatice \u0219i \u00een principal asupra ihtiofaunei, pun\u00e2ndu-se \u00een prim-plan necesitatea \u0219i importan\u021ba exploat\u0103rii durabile a resurselor piscicole \u0219i a patrimoniului natural \u00een comunitatea din zona pesc\u0103reasc\u0103, prin punerea \u00een valoare a pescuitului tradi\u021bional, a acvaculturii \u0219i a patrimoniului natural.<\/p>\n

 <\/p>\n

Obiectivele specifice ale proiectului<\/strong><\/p>\n

    \n
  1. Cre\u0219terea gradului de con\u0219tientizare a unui num\u0103r de 550 de elevi \u0219i a 22 de cadre didactice din comunit\u0103\u021bile cu vechi tradi\u021bii pesc\u0103re\u0219ti din zona pesc\u0103reasc\u0103 Prut – Dun\u0103re Gala\u021bi, prin organizarea de activit\u0103\u021bi educative \u00een domeniul pescuitului \u0219i al faunei acvatice specifice zonei, cuno\u0219tin\u021be care \u00ee\u0219i vor pune amprenta at\u00e2t pe capacitatea de \u00een\u021belegere a informa\u021biilor primite c\u00e2t \u0219i al cuno\u0219tin\u021belor \u00een domeniul piscicol.<\/li>\n
  2. Cre\u0219terea gradului de con\u0219tientizare a minim 550 de persoane \u0219i de implicare a comunit\u0103\u021bilor locale \u00een activit\u0103\u021bile de promovare \u0219i dezvoltare a patrimoniului cultural \u0219i natural inclusiv al pescuitului tradi\u021bional \u0219i al acvaculturii, prin organizarea a c\u00e2te unei activit\u0103\u021bi de promovare \u0219i con\u0219tientizare \u00een fiecare din cele 11 UAT-uri din zona pesc\u0103reasc\u0103 Prut – Dun\u0103re Gala\u021bi.<\/li>\n<\/ol>\n

     <\/p>\n

    REZULTATE PREVIZIONATE<\/strong><\/p>\n

    – Minim 550 de persoane adulte din cadrul comunit\u0103\u021bilor locale vizate \u00een cadrul proiectului, informate \u00een ceea ce prive\u0219te exploatarea durabil\u0103 a resurselor piscicole \u0219i a patrimoniului natural;<\/p>\n

    – 550 de elevi informa\u021bi \u0219i educa\u021bi \u00een domeniul pescuitului tradi\u021bional, al faunei acvatice specifice zonei, privind exploatarea durabil\u0103 a resurselor piscicole, precum \u0219i exploatarea corect\u0103 a patrimoniului natural;<\/p>\n

    – 22 de cadre didactice informate \u0219i implicate activ \u00een concursurile educative \u0219i activit\u0103\u021bile de cur\u0103\u021bare a spa\u021biilor verzi din zonele piscicole;<\/p>\n

    – 11 activit\u0103\u021bi de cur\u0103\u021bare a spa\u021biilor verzi aferente zonelor piscicole din zona pesc\u0103reasc\u0103 Prut-Dun\u0103re Gala\u021bi, cu ajutorul a celor 550 de elevi \u0219i 22 de cadre didactice din unit\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt implicate \u00een proiect;<\/p>\n

    – Organizarea a 11 expozi\u021bii itinerante \u00een zona pesc\u0103reasc\u0103 Prut-Dun\u0103re.<\/p>\n

     <\/p>\n

    VALOAREA FINANCIAR\u0102 A PROIECTULUI<\/strong><\/p>\n

    Valoarea total\u0103 a contractului de finan\u021bare este de 132.001,48 lei, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n

    – Valoarea total\u0103 eligibil\u0103:\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – 126.548,66lei<\/p>\n

    – Valoarea eligibil\u0103 nerambursabil\u0103 din FEPAM:\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 –\u00a0\u00a0 85.419,96 lei<\/p>\n

    – Valoarea eligibil\u0103 nerambursabil\u0103 din bugetul na\u021bional:\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 –\u00a0\u00a0 28.473,32 lei<\/p>\n

    – Valoarea cofinan\u021b\u0103rii eligibile a beneficiarului:\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 –\u00a0 \u00a012.655,38 lei<\/p>\n

     <\/p>\n

    PERIOADA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI<\/strong><\/p>\n

    Perioada de implementare a proiectului este de 12 luni, cu \u00eencepere de la data de 27.10.2020 – data semn\u0103rii contractului de finan\u021bare – \u0219i p\u00e2n\u0103 la data de 26.10.2021 – data c\u00e2nd toate activit\u0103\u021bile care trebuiesc a fi efectuate \u00een cadrul proiectului trebuie s\u0103 fie finalizate.<\/p>\n

    \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 vor fi organizate dou\u0103 conferin\u021be de pres\u0103, una la \u00eenceputul implement\u0103rii proiectului \u0219i una la sf\u00e2r\u0219itul perioadei de implementare a proiectului.<\/p>\n

     <\/p>\n

    IMPACTUL POLU\u0102RII ASUPRA APELOR \u0218I MEDIULUI<\/strong><\/p>\n

    Elementul cheie<\/em><\/strong> al tuturor ecosistemelor este reprezentat de ap\u0103, \u00eentruc\u00e2t aceasta este elementul vital indispensabil pentru existen\u021ba tuturor organismelor din biosfer\u0103, inclusiv pentru bun\u0103starea oamenilor.<\/p>\n

    Apa este esen\u021bial\u0103, totodat\u0103 pentru dezvoltarea socio-economic\u0103 a comunit\u0103\u021bii, fiind utilizat\u0103 \u00een agricultur\u0103, pescuit, industrie, transport, turism, generarea de electricitate, etc.<\/p>\n

    Ca urmare a urbaniz\u0103rii, a industrializ\u0103rii \u0219i a cre\u0219terii popula\u021biei, se resimte tot mai acut problema utiliz\u0103rii ra\u021bionale a surselor de ap\u0103.<\/p>\n

    Al\u0103turi de cantitate, calitatea apei este o coordonat\u0103 important\u0103 \u0219i este direct influen\u021bat\u0103 de activit\u0103\u021bile antropice. Spre exemplu, deversarea rezidurilor industriale \u0219i menajere polueaz\u0103 mediile acvatice, f\u0103c\u00e2nd ca acestea s\u0103 nu mai poat\u0103 fi utilizate la \u00eentreaga lor capacitate, manifest\u00e2nd totodat\u0103 un impact negativ asupra ihtiofaunei. De aceea, preocuparea pentru p\u0103strarea calit\u0103\u021bii apelor a luat amploare \u00een ultimii ani.<\/p>\n

    Protejarea apelor de suprafa\u021b\u0103 \u0219i subterane \u0219i a ecosistemelor acvatice, are ca obiectiv men\u021binerea \u0219i ameliorarea calit\u0103\u021bii productivit\u0103\u021bii naturale a acestora, \u00een scopul evit\u0103rii unor efecte negative asupra mediului, s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, umane \u0219i bunurilor materiale.<\/p>\n

    Presiunea antropic\u0103 asupra zonei pesc\u0103re\u0219ti Prut – Dun\u0103re Gala\u021bi se manifest\u0103 prin numeroase modalit\u0103\u021bi, toate av\u00e2nd efecte mai mici sau mai mari asupra mediului \u0219i \u00een diminuarea num\u0103rului de specii de pe\u0219ti sau a efectivelor acestora. Zona a fost afectat\u0103 de modific\u0103rile antropice suferite de-a lungul timpului, modific\u0103ri care au dus la deregl\u0103ri, \u00een unele cazuri chiar ireversibile ale echilibrului natural, la dispari\u021bia unor specii din fauna piscicol\u0103, ornitologic\u0103 \u0219i din flora spontan\u0103.<\/p>\n

    \u00cen momentul de fa\u021b\u0103, ca urmare a acestor interven\u021bii, \u00een zona Prut-Dun\u0103re , speciile de pe\u0219ti: Sabi\u021b\u0103 (Pelecus cultratus), \u021aipar (Misgurnus fossilis), Regina b\u0103l\u021bii (Lepomis gibbosus) \u0219i Cega (Acipenser ruthenus) sunt \u00eenregistrate ca foarte rare, Rizeafca (Alosa caspia normandi), V\u0103duvi\u021ba (Leuciscus idus) \u0219i Zimbra\u0219ul (Gobios fluviatilis) sunt \u00eenregistrate ca rare, iar Linul (Tinca tinca) \u0219i Caracuda (Carassius carassius) sunt declarate disp\u0103rute.<\/p>\n

    Dintre factorii de presiune antropic\u0103 asupra mediului acvatic amintim de:<\/p>\n

    – braconajul piscicol \u0219i pescuitul excesiv – duc la reducerea resurselor de pe\u0219te;<\/p>\n

    – turismul necontrolat – duce la perturbarea habitatelor;<\/p>\n

    – deversarea poluan\u021bilor \u00een mediile acvatice – duce la poluarea apelor, apari\u021bia hipertrofiz\u0103rii (ca urmare a cre\u0219terii concentra\u021biei de substan\u021be organice \u00een mediile acvatice, \u00een special al azotului \u0219i fosforului) \u0219i dispari\u021bia faunei acvatice, inclusiv a ihtiofaunei;<\/p>\n

    – depozitarea necontrolat\u0103 a de\u0219eurilor – determin\u0103 perturbarea calit\u0103\u021bii mediului \u0219i degradarea peisajului prin poluarea apelor \u0219i solurilor. \u00cen acest mod sunt afectate toate comunit\u0103\u021bile biologice, inclusiv pe\u0219tii, \u00eentruc\u00e2t vor fi deteriorate habitatele acestora \u0219i vor fi distruse resursele de hran\u0103. Fiind afectate at\u00e2t biodiversitatea c\u00e2t \u0219i calitatea apelor, solurilor \u0219i a aerului, cel ce va avea de suferit, \u00een cele din urm\u0103, va fi tot omul.<\/p>\n

    Important de re\u021binut este faptul c\u0103 nu se poate vorbi despre afectarea unei singure specii, \u00eentruc\u00e2t fiecare specie are un rol bine definit \u00een lan\u021bul trofic \u0219i \u00een men\u021binerea echilibrului ecologic.<\/p>\n

    \"\"<\/p>\n

     <\/p>\n

    \"\"<\/p>\n

     <\/p>\n

     <\/p>\n

    – s\u0103 nu depozit\u0103m de\u0219euri pe malurile apelor sau albiile r\u00e2urilor;<\/p>\n

    – s\u0103 nu devers\u0103m ape reziduale;<\/p>\n

    – s\u0103 nu devers\u0103m de\u0219euri de la cresc\u0103toriile de animale;<\/p>\n

    – s\u0103 nu devers\u0103m produse ce con\u021bin uleiuri sau combustibili;<\/p>\n

    – s\u0103 nu devers\u0103m substan\u021be periculoase, detergen\u021bi sau pesticide;<\/p>\n

    – s\u0103 practic\u0103m \u0219i s\u0103 promov\u0103m formele de turism durabil;<\/p>\n

    – s\u0103 practic\u0103m \u0219i s\u0103 promov\u0103m pescuitul responsabil.<\/p>\n

     <\/p>\n

     <\/p>\n

    \u0218tia\u021bi c\u0103 …..<\/strong><\/p>\n

    … de\u0219i popula\u021bia lumii a crescut exponen\u021bial \u00een ultimele secole (\u0219i cre\u0219te \u00een continuare), resursele de ap\u0103 au r\u0103mas acelea\u0219i? Astfel, noi avem acum la dispozi\u021bie aceea\u0219i cantitate de ap\u0103 pe care o aveau \u0219i primii Homo sapiens: 1460 petatone (1 petaton\u0103 =1015 tone). Doar calitatea ei s-a schimbat …<\/p>\n

    … anual, peste un milion de vie\u021buitoare mor sufocate sau prinse \u00een capcana ambalajelor de plastic aruncate \u00een apele continentale \u0219i oceanice?<\/p>\n

    … aruncate \u00een ap\u0103 sau pe malurile acestora:<\/p>\n

    – ziarele se descompun \u00een 6 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni?<\/p>\n

    – cartoanele se descompun \u00een 8 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni?<\/p>\n

    – saco\u0219ele de h\u00e2rtie se descompun \u00een 20 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni?<\/p>\n

    – o \u021bigar\u0103 se descompune \u00een 48 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni?<\/p>\n

    – pungile de plastic se descompun \u00een 20 de ani?<\/p>\n

    – PET-urile se descompun \u00een 300 de ani?<\/p>\n

    – \u0219erve\u021belele umede \u0219i scutecele se descompun \u00een 500 – 800 de ani?<\/p>\n

    … deja a fost descoperit plastic, la nivel molecular, \u00een organismele vie\u021buitoarelor marine? H\u00e2m… unele dintre ele fac parte din meniul nostru….[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text css=”.vc_custom_1629904271518{padding-bottom: 10px !important;}”]<\/p>\n

    PLIANT A4<\/h1>\n

    [\/vc_column_text][vc_column_text]1 PLIANT A4<\/a>[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    [vc_row][vc_column css=”.vc_custom_1629904233236{padding-bottom: 30px !important;}”][vc_column_text]LOCALIZAREA PROIECTULUI Proiectul se va implementa \u00een toata zona pesc\u0103reasc\u0103 Prut – Dun\u0103re Gala\u021bi, reprezentat\u0103 de cele 11 UAT-uri: […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"categories":[],"tags":[],"class_list":["post-2416","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/proecotur.ro\/respect-pentru-apa-respect-pentru-peste\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2416","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/proecotur.ro\/respect-pentru-apa-respect-pentru-peste\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/proecotur.ro\/respect-pentru-apa-respect-pentru-peste\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/proecotur.ro\/respect-pentru-apa-respect-pentru-peste\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/proecotur.ro\/respect-pentru-apa-respect-pentru-peste\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2416"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/proecotur.ro\/respect-pentru-apa-respect-pentru-peste\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2416\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2616,"href":"https:\/\/proecotur.ro\/respect-pentru-apa-respect-pentru-peste\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2416\/revisions\/2616"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/proecotur.ro\/respect-pentru-apa-respect-pentru-peste\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2416"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/proecotur.ro\/respect-pentru-apa-respect-pentru-peste\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2416"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/proecotur.ro\/respect-pentru-apa-respect-pentru-peste\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2416"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}