LOCALIZAREA PROIECTULUI

Proiectul se va implementa în toata zona pescărească Prut – Dunăre Galați, reprezentată de cele 11 UAT-uri: Cavadinești, Suceveni, Oancea, Vladești, Măstăcani, Foltești, Frumușița, Tulucești, Galați, Șendreni și Braniștea.

GENERALITĂȚI

Având o lungime de 953 km, Prutul izvorăște din munții Carpații Păduroși din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind pe direcția sud-est, ca apoi să se verse în Dunăre în apropierea orașului Reni situat la est de municipiul Galați.

Afluenții principali de dreapta ai Prutului sunt râurile:
–  Liucika (56 km);
–  Ceremoș (80 km);
–  Derelui (24 km);
–  Bașeu;
–  Jijia;
–  Elanului.
Afluenții principali de stânga sunt:
–  Turka (41 km);
–  Cerneava (63 km);
–  Beleluia (30 km);
–  Sovitsa (39 km);
–  Staraia Granița (33 km);
–  Ryngaci (42 km);
–  Cerlena (36 km);
–  Vilia (50 km);
–  Lopatnic (57 km);
–  Racovăț (67km);
–  Ciuhur (90 km);
–  Camenca (93 km);
–  Gârla Mare (40 km);
–  Delia (30 km);
–  Nîrnova (49 km);
–  Lăpușna (70 km);
–  Sărata (59 km);
–  Tigheci (43 km).

Cele mai mari așezări urbane pe care râul Prut le străbate sunt: orașul Cernăuți din Ucraina, urmat de Huși și Săveni în România și Cahul și Ungheni în Republica Moldova.

În ultimele două secole, din păcate, râul Prut s-a constituit ca un ”hotar natural” între România și provincia istorică Basarabia.

Pe la 1800, legătura dintre maluri se făcea prin poduri stabile sau plutitoare (din lemn), urmând ca după 1918 să se construiască patru poduri noi la Cuzlău, Fălciu, Lipcani și Sărata.

Majoritatea acestor poduri au fost distruse în timpul celui de-al Doi-lea Război Mondial. România și Republica Moldova au reușit să reabiliteze doar podul de la Lipcani-Rădăuți cu suport financiar din partea Comisiei Europene.

Pe teritoriul României, bazinul hidrorafic al râului Prut ocupă 10.990 kmp, râul având o lungime de 742 km.

În timpul creșterii nivelurilor Dunării, râul Prut se revarsă, inundând cei 7.650 ha de luncă.

Zona pescărească Prut – Dunăre Galați este situată în estul județului Galați, lunca râului Prut fiind parțial înmlăștinată.

Încă din prima jumătate a sec. al XX-lea, o parte a luncii râului Prut era ocupată de bălți, mlaștini, lacuri în care viețuia o lume animală acvatică foarte bogată (pești, păsări, mamifere), cea mai frumoasă descriere fiind realizată de către Mihail Sadoveanu: ”Apele acelea nesfârșite care domneau pretutindeni într-un ținut întreg alcătuiau o stăpânire a necunoscutului și a tainei. De la mistrețul ce dormitează pe plavii, de la lebedele și pelicanii care înspumează noaptea negrul ghiolurilor până la popoarele de păsărele, până la puzderia de pești, până la nesfârșitele miliarde de gângănii – toate trăiesc din apele acestea care au întins o bogată împărăție, care aduc nămolul plin de hrană din munții și câmpiile depărtării…”

Astfel spus, lunca era o adevărată minune a naturii; o minune ce nu a durat prea mult, căci în deceniile ce au urmat, cea mai mare parte a mirificului peisaj a dispărut. O mare parte a mlaștinilor și bălților au secat datorită modificărilor antropice sau au fost secate, iar cele rămase continuă să se micșoreze datorită scăderii nivelului apei în râu.

OBIECTIVELE PROIECTULUI

 

Obiectivul general al proiectului

Obiectivul general al proiectului este de a educa, informa și conștientiza comunitatea locală și nu numai, asupra impactului poluării mediului asupra viețuitoarelor acvatice și în principal asupra ihtiofaunei, punându-se în prim-plan necesitatea și importanța exploatării durabile a resurselor piscicole și a patrimoniului natural în comunitatea din zona pescărească, prin punerea în valoare a pescuitului tradițional, a acvaculturii și a patrimoniului natural.

 

Obiectivele specifice ale proiectului

  1. Creșterea gradului de conștientizare a unui număr de 550 de elevi și a 22 de cadre didactice din comunitățile cu vechi tradiții pescărești din zona pescărească Prut – Dunăre Galați, prin organizarea de activități educative în domeniul pescuitului și al faunei acvatice specifice zonei, cunoștințe care își vor pune amprenta atât pe capacitatea de înțelegere a informațiilor primite cât și al cunoștințelor în domeniul piscicol.
  2. Creșterea gradului de conștientizare a minim 550 de persoane și de implicare a comunităților locale în activitățile de promovare și dezvoltare a patrimoniului cultural și natural inclusiv al pescuitului tradițional și al acvaculturii, prin organizarea a câte unei activități de promovare și conștientizare în fiecare din cele 11 UAT-uri din zona pescărească Prut – Dunăre Galați.

 

REZULTATE PREVIZIONATE

– Minim 550 de persoane adulte din cadrul comunităților locale vizate în cadrul proiectului, informate în ceea ce privește exploatarea durabilă a resurselor piscicole și a patrimoniului natural;

– 550 de elevi informați și educați în domeniul pescuitului tradițional, al faunei acvatice specifice zonei, privind exploatarea durabilă a resurselor piscicole, precum și exploatarea corectă a patrimoniului natural;

– 22 de cadre didactice informate și implicate activ în concursurile educative și activitățile de curățare a spațiilor verzi din zonele piscicole;

– 11 activități de curățare a spațiilor verzi aferente zonelor piscicole din zona pescărească Prut-Dunăre Galați, cu ajutorul a celor 550 de elevi și 22 de cadre didactice din unitățile de învățământ implicate în proiect;

– Organizarea a 11 expoziții itinerante în zona pescărească Prut-Dunăre.

 

VALOAREA FINANCIARĂ A PROIECTULUI

Valoarea totală a contractului de finanțare este de 132.001,48 lei, după cum urmează:

– Valoarea totală eligibilă:                                                                 – 126.548,66lei

– Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEPAM:                           –   85.419,96 lei

– Valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național:            –   28.473,32 lei

– Valoarea cofinanțării eligibile a beneficiarului:                           –   12.655,38 lei

 

PERIOADA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI

Perioada de implementare a proiectului este de 12 luni, cu începere de la data de 27.10.2020 – data semnării contractului de finanțare – și până la data de 26.10.2021 – data când toate activitățile care trebuiesc a fi efectuate în cadrul proiectului trebuie să fie finalizate.

În această perioadă vor fi organizate două conferințe de presă, una la începutul implementării proiectului și una la sfârșitul perioadei de implementare a proiectului.

 

IMPACTUL POLUĂRII ASUPRA APELOR ȘI MEDIULUI

Elementul cheie al tuturor ecosistemelor este reprezentat de apă, întrucât aceasta este elementul vital indispensabil pentru existența tuturor organismelor din biosferă, inclusiv pentru bunăstarea oamenilor.

Apa este esențială, totodată pentru dezvoltarea socio-economică a comunității, fiind utilizată în agricultură, pescuit, industrie, transport, turism, generarea de electricitate, etc.

Ca urmare a urbanizării, a industrializării și a creșterii populației, se resimte tot mai acut problema utilizării raționale a surselor de apă.

Alături de cantitate, calitatea apei este o coordonată importantă și este direct influențată de activitățile antropice. Spre exemplu, deversarea rezidurilor industriale și menajere poluează mediile acvatice, făcând ca acestea să nu mai poată fi utilizate la întreaga lor capacitate, manifestând totodată un impact negativ asupra ihtiofaunei. De aceea, preocuparea pentru păstrarea calității apelor a luat amploare în ultimii ani.

Protejarea apelor de suprafață și subterane și a ecosistemelor acvatice, are ca obiectiv menținerea și ameliorarea calității productivității naturale a acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătății, umane și bunurilor materiale.

Presiunea antropică asupra zonei pescărești Prut – Dunăre Galați se manifestă prin numeroase modalități, toate având efecte mai mici sau mai mari asupra mediului și în diminuarea numărului de specii de pești sau a efectivelor acestora. Zona a fost afectată de modificările antropice suferite de-a lungul timpului, modificări care au dus la dereglări, în unele cazuri chiar ireversibile ale echilibrului natural, la dispariția unor specii din fauna piscicolă, ornitologică și din flora spontană.

În momentul de față, ca urmare a acestor intervenții, în zona Prut-Dunăre , speciile de pești: Sabiță (Pelecus cultratus), Țipar (Misgurnus fossilis), Regina bălții (Lepomis gibbosus) și Cega (Acipenser ruthenus) sunt înregistrate ca foarte rare, Rizeafca (Alosa caspia normandi), Văduvița (Leuciscus idus) și Zimbrașul (Gobios fluviatilis) sunt înregistrate ca rare, iar Linul (Tinca tinca) și Caracuda (Carassius carassius) sunt declarate dispărute.

Dintre factorii de presiune antropică asupra mediului acvatic amintim de:

– braconajul piscicol și pescuitul excesiv – duc la reducerea resurselor de pește;

– turismul necontrolat – duce la perturbarea habitatelor;

– deversarea poluanților în mediile acvatice – duce la poluarea apelor, apariția hipertrofizării (ca urmare a creșterii concentrației de substanțe organice în mediile acvatice, în special al azotului și fosforului) și dispariția faunei acvatice, inclusiv a ihtiofaunei;

– depozitarea necontrolată a deșeurilor – determină perturbarea calității mediului și degradarea peisajului prin poluarea apelor și solurilor. În acest mod sunt afectate toate comunitățile biologice, inclusiv peștii, întrucât vor fi deteriorate habitatele acestora și vor fi distruse resursele de hrană. Fiind afectate atât biodiversitatea cât și calitatea apelor, solurilor și a aerului, cel ce va avea de suferit, în cele din urmă, va fi tot omul.

Important de reținut este faptul că nu se poate vorbi despre afectarea unei singure specii, întrucât fiecare specie are un rol bine definit în lanțul trofic și în menținerea echilibrului ecologic.

 

 

 

– să nu depozităm deșeuri pe malurile apelor sau albiile râurilor;

– să nu deversăm ape reziduale;

– să nu deversăm deșeuri de la crescătoriile de animale;

– să nu deversăm produse ce conțin uleiuri sau combustibili;

– să nu deversăm substanțe periculoase, detergenți sau pesticide;

– să practicăm și să promovăm formele de turism durabil;

– să practicăm și să promovăm pescuitul responsabil.

 

 

Știați că …..

… deși populația lumii a crescut exponențial în ultimele secole (și crește în continuare), resursele de apă au rămas aceleași? Astfel, noi avem acum la dispoziție aceeași cantitate de apă pe care o aveau și primii Homo sapiens: 1460 petatone (1 petatonă =1015 tone). Doar calitatea ei s-a schimbat …

… anual, peste un milion de viețuitoare mor sufocate sau prinse în capcana ambalajelor de plastic aruncate în apele continentale și oceanice?

… aruncate în apă sau pe malurile acestora:

– ziarele se descompun în 6 săptămâni?

– cartoanele se descompun în 8 săptămâni?

– sacoșele de hârtie se descompun în 20 de săptămâni?

– o țigară se descompune în 48 de săptămâni?

– pungile de plastic se descompun în 20 de ani?

– PET-urile se descompun în 300 de ani?

– șervețelele umede și scutecele se descompun în 500 – 800 de ani?

… deja a fost descoperit plastic, la nivel molecular, în organismele viețuitoarelor marine? Hâm… unele dintre ele fac parte din meniul nostru….

PLIANT A4